Cum pot fi parteneri părinţii şi şcoala? O relaţie eficientă şcoală-părinte poate fi realizată în principal pe două căi: comunicare bilaterală clară şi consistentă; variate mijloace de implicare.
Relaţia părinte-şcoală se bazează pe încredere, comunicarea eficientă asigurând încredere
reciprocă. La începutul parteneriatului real cu părinţii, învăţătoarea trebuie să se gândească ce poate învăţa de la părinţi despre copiii lor. Pentru ca o comunicare în ambele sensuri între părinţi şi învăţătoare să aibă succes, învăţătoarele trebuie să folosească metode eficiente de ascultare. Ascultarea atentă a părinţilor trimite mesaje de valoare pentru stabilirea unei relaţii deschise, susţinută de ambele părţi. A şti să asculţi înseamnă a fi capabil să creezi premisele colaborării.
În învăţământul primar are loc o comunicare mai regulată între şcoală şi părinţi. În acest sens, canalele deschise de comunicare se stabilesc, în clasa I, cu o săptămână inainte de inceperea anului şcolar, scopul întâlnirii cu părinţii este cunoaşterea reciprocă. La acea dată , noi, învăţătoarele întâlnim copilul şi părinţii, facem cunoştinţă cu aşteptările părintelui privind anul şcolar, stabilim o relaţie prietenoasă şi deschisă care va continua tot anul şi solicităm câteva informaţii de la părinţi cuprinse într-un chestionar :”Ce-ar dori copilul să câştige în acest an şcolar?;Ce activităţi ale copilului v-ar place să le cunoaşteţi?Există anumite experienţe sau evenimente din viaţa copilului dumneavoastră pe care ar trebui să le cunoaştem?Care este cel mai mare motiv de mândrie privind copilul dvs.?Care sunt jocurile şi activităţile lui preferate?Ce face copilul dvs. când este trist? Care este cea mai bună metodă de alinare?Ce altceva vreţi să ştim despre copilul dumneavoastră?Cum v-ar place să fiţi implicat în viaţa şcolii şi a clasei în acest an?”
Întâlniri organizate regulat în scopul prezentării imaginii evolutive a fiecărui copil în toate domeniile de dezvoltare.
Pentru întreţinerea comunicării regulate cu părinţii despre activităţile şcolare am folosit:
- scrisori săptămânale sau lunare prin care am furnizat informaţii despre activităţile în care au
fost implicaţi copiii;
- întâlniri cu grupuri de părinţi , un mod de informare educaţională preventivă şi de sprijin
- întâlniri la o cafea de dimineaţă, acest moment al zilei este convenabil pentru părinţii care
lucrează pentru a se întâlni cu directorul, cu învăţătoarele, pentru a avea discuţii despre şcoală
- întâlniri la amiază când părinţii vin să audă informaţii despre activităţi care au succes la copii
şi pot fi repetate acasă, să participe la evaluarea activităţilor pe centre.
- activităţi demonstrative, prin are am urmărit ca elevii să-şi dezvolte capacităţile de
cunoaştere şi preţuire a părinţilor, a muncii şi dragostei lor, de a se cunoaşte reciproc (anexa 1-proiect didactic).
- participări ale părinţilor în activitatea la clasă – implicarea părinţilor în activitatea la clasă
ne-a ajutat să cunoaştem mai bine fiecare copil, am observat direct felul în care părinţii îşi motivează copiii, în care îi ajută să rezolve probleme, să se apropie de o sarcină de lucru sau felul în care familia
îşi împărtăseşte preocupările şi interesele.
- festivaluri şi sărbători- adună împreună părinţi, copii, învăţătoare, profesori. De exemplu Sărbătoarea celor 100 de zile de şcoală .Pe parcursul celor 100 de zile de şcoală fiecare elev din clasa I, cu sprijinul părinţilor, a adunat in colecţii inedite diferite obiecte, o sută (100 de nasturi, ....100 de obiecte.....) pe care le-a expus in faţa colegilor
Într-o şcoală prietenoasă, părinţii acţionează ca voluntari . Părinţii voluntari pot avea sarcini, cum ar fi: coordonatori ai unor evenimente speciale; reparaţii şi îmbunătăţiri; munca în bibliotecă, participanţi la proiecte speciale artistice şi ştiinţifice care necesită ajutor suplimentar din partea adulţilor , organizatori ai zilelor de naştere şi a altor sărbători, colectori de fonduri- aceşti părinţi îşi oferă talentele şi cunoştinţele pentru a colecta fonduri în sprijinul financiar al şcolii, cum ar fi program de gospodărire (pictură pe sticlă) într-un proiect special. Acest fel de activităţi întăresc relaţiile comunitare de încredere şi bunăvoinţă reciprocă. Fiecare activitate este importantă pentru că arată posibilitatea că fiecare se poate implica în transformarea şcolii într-o comunitate adevărată.
În concluzie, toţi părinţii trebuie încurajaţi să profite de numeroasele oportunităţi pe care le au pentru a deveni parte din viaţa şcolii şi de a extinde sensul de comunitate în familiile lor.Noi, pedagogii trebuie să găsim mijloace de a comunica şi evidenţia experienţele evolutive ale copiilor la şcoală, trebuie să pregătim un flux constant de informaţii de calitate îndreptate spre părinţi, astfel încât să-i determinăm să-şi reexamineze atitudinile faţă de rolul de părinte şi opiniile despre experienţele prin care trec copiii şi să abordeze mult mai preocupaţi întreaga experienţă şcolară.
„Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şi sfârşim cu familia.”
Anthony Brandt 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu