Totalul afișărilor de pagină

luni, 3 decembrie 2012

Principiul lui Dirichlet


Principiul cutiei: ,,dacă repartizăm n+1 obiecte în n cutii atunci cel puţin doua obiecte vor fi în aceeaşi cutie”. Justificare: considerăm cazul cel mai nefavorabil aşezând în fiecare cutie căte un obiect. Deci am folosit ,, n” cutii şi ,, n” obiecte. Obiectul cu numărul n+1 trebuie pus şi el într-o cutie oarecare dar în acea cutie există deja un obiect. Aşadar avem o cutie cu două obiecte. Nu este important care cutie conţine cel puţin două obiecte, nici câte obiecte sunt în acea cutie si nici câte astfel de cutii există. Important este că există cel puţin o cutie cu cel puţin doua obiecte.
Matematicianul german Peter Gustav Dirichlet (1805-1859) a elaborat un principiu extrem de simplu cu aplicaţii neaşteptate în variate domenii, principiu care-i poartă numele şi pe care-l enunţăm mai jos, fiind o demonstraţie de tipul următor: ,,dacă repartizăm n+1 obiecte în n cutii atunci cel puţin doua obiecte vor fi în aceeaşi cutie”.Justificare :considerăm cazul cel mai nefavorabil aşezând în fiecare cutie căte un obiect. Deci am folosit ,, n “cutii şi ,, n” obiecte. Obiectul cu numărul n+1 trebuie pus şi el într-o cutie oarecare dar în acea cutie există deja un obiect. Aşadar avem o cutie cu două obiecte. Nu este important care cutie conţine cel puţin două obiecte, nici câte obiecte sunt în acea cutie şi nici câte astfel de cutii există. Important este că există cel puţin o cutie cu cel puţin două obiecte.
În literatura matematică principiul lui Dirichlet este întâlnit şi sub denumirea de ,,principiul cutiei”, cu precizarea că denumirea de ,,cutie” desemnează ,,grupe de obiecte”, stabilite dupa anumite reguli, iar ,,obiectele” desemnează lucruri, numere, figuri geometrice, etc. La rezolvarea unor probleme este util de aplicat principiul Dirichlet generalizat.
APLICAŢII LA PRINCIPIUL LUI DIRICHLET
1) Se consideră 7 numere naturale. Demonstraţi că printre numerele date, cel puţin două dau acelaşi rest la împărţirea cu 6.
Soluţie. La impărţirea cu 6 a unui număr natural se poate obţine unul din resturile:0, 1, 2, 3, 4,sau 5. Considerăm cutia ,,i” formată din numerele care dau restul ,,i” la împărţirea cu 6.Rezultă astfel 6 cutii în care trebuie plasate 7 numere. Va exista cel puţin o cutie care conţine două sau mai multe numere care dau acelaşi rest la împărţirea cu 6.
Generalizare. Fie n+1 numere. Să se arate că există cel puţin două numere care dau acelaşi rest prin impărţirea la n.
2) Să se demonstreze că printre orice şase numere întregi există doua numere a caror diferentă este divizibilă prin 5.
Soluţie. Conform exerciţiului anterior, există cel puţin două numere care dau acelaşi rest prin împărţire cu 5, deci diferenţa lor este divizibilă cu 5.
3) Să se arate ca oricum am alege 7 numere pătrate perfecte (distincte), exista cel puţin două a caror diferenţă se divide cu 10.
Soluţie.Dacă aЄN, a² împărţit la 10 va da unul din resturile: 0, 1, 4, 5, 6, 9. Deoarece avem 7 pătrate perfecte si numai 6 resturi, atunci există cel puţin două pătrate perfecte care dau acelaşi rest la împărţirea cu 10, deci diferenţa lor se divide cu 10.
4) Să se arate ca oricum am alege cinci numere întregi, există două dintre acestea, care au suma sau diferenţa divizibile cu 7.
Soluţie. La împărţirea cu 7 a unui număr rezultă resturile 0,1,2,3,4,5,6. Pătratul său va da la împărţirea cu 7 unul din resturile 01,2,4. Avem cinci numere şi patru resturi, rezultă conform principiului cutiei că cel puţin două din cele cinci pătrate dau acelaşi rest la împărţirea cu 7 ; x² -y² se divide cu 7, deci 7 |(x-y)(x+y). cum 7 este număr prim ,avem ca 7|x-y sau 7|x+y.
5) La un turneu de şah au participat n>2 şahisti. Să se demonstreze că în orice moment al turneului dinaintea ultimei runde, cel puţin doi şahisti au acelaşi număr de victorii.
Soluţie. În orice moment al turneului dinaintea ultimei runde, fiecare şahist a jucat maximum n-2 partide şi a putut obtine 0, 1, 2, …..n-2 victorii, deci în total n-1 posibilităţi(cutii). Deoarece la turneu au participat n şahisti, rezultă că cel puţin doi şahisti au acelaşi număr de victorii înaintea ultimei runde.
6) Considerăm mulţimea A= {a1,a2,……an} cu elemente numere întregi. Să se demonstreze ca A are cel puţin o parte nevidă cu proprietatea că suma elementelor sale se divide cu n.
Soluţie.Dacă a este număr intreg şi n număr natural, există q şi r unice astfel încăt a=nq+r cu qЄZ si rЄ{0,1,…n-1}.Considerăm următoarele n submulţimi ale lui A: A1={a1}, A2={ a,a2 },……..An= {a1,a2,….an }. Notăm cu Si =a1+a2+….+.ai ,cu i=1,n ( suma elementelor fiecarei mulţimi). Dacă unul din numerele Scu i=1,n se divide cu n, problema este rezolvată. Dacă nu, cele n resturi obţinute prinîimpărţirea cu n a numerelor Si , aparţin mulţimii {1, 2, ….n-1 }cu n-1 elemente diferite. Deci există cu siguranţă două numere Si si Scare dau acelaşi rest la împărţirea cu n. Fie S i = a1+a2+….asi Sj=a1+a2+….aj cele doua numere. Fie i<j ;cum n| Si –S, rezultă că submulţimea este B={ai+1, ai+2,…..aj}.
7) Punctele planului sunt colorate in două culori. Să se arate ca există două puncte de aceeaşi culoare situate la distanţa 1 m.
Soluţie. Considerăm un triunghi echilateral cu lungimea laturii de 1 m. Vârfurile triunghiului vor desemna "obiectele" şi culorile vor fi "cutiile". Cum "obiecte" sunt mai multe decât "cutii" rezultă, că există două vârfuri de aceeaşi culoare. Cum triunghiul este echilateral,distanţa dintre vârfuri este 1m.
Ţinem să menţionăm că această problemă poate fi rezolvată şi prin altă metodă. Fie A un punct în plan şi presupunem, că toate punctele din plan situate la distanţa de 1 m de A sunt de culoare diferită de culoarea punctului A. Atunci avem o circumferinţa de raza 1 din puncte de aceeaşi culoare. Evident există o coardă a acestei circumferinţe de lungime 1 m. Prin urmare, extremităţile coardei sunt puncte de aceeaşi culoare situate la distanţa de 1 m.
8) Se consideră în plan n puncte distincte. Câte două puncte determină un segment. Să se demonstreze că există două puncte din care pleacă acelaşi număr de segmente.
Soluţie. Dintr-un punct pleacă maximum n-1 segmente si minim 1. Cum avem n puncte, vor există două din care pleacă acelaşi număr de segmente.
9) În interiorul pătratului de latura 1 sunt aşezate căteva cercuri, având suma lungimilor egală cu 10. Să se arate că există o dreapta, care să intersecteze cel puţin patru din aceste cercuri.
Soluţie. Se proiectează cercurile pe una din laturile pătratului. Proiecţia fiecarui cerc este un segment cu lungimea egală cu lungimea diametrului cercului respectiv. Suma tuturor acestor segmente este3,1. Conform principiului Dirichlet, există cel puţin patru segmente ce au în comun un punct. Perpendiculara ridicată în acest punct, pe latura patratului, va intersecta cel puţin patru cercuri.
10) În plan sunt date 25 puncte, astfel încât dintre orice trei puncte două puncte sunt situate la distanţa mai mică ca 1. Să se demonstreze ca există un cerc de raza 1 ce conţine nu mai puţin de 13 din aceste puncte.
Soluţie. Fie A unul din punctele date. Dacă celelalte puncte sunt în interiorul cercului S1de raza 1 şi centrul in A, atunci problema este soluţionată. Fie B unul dintre punctele situate in exteriorul cercului S1. Examinăm cercul S2 de raza 1 şi centrul B. Printre punctele A; B; C,unde C un punct arbitrar dintre cele date, există două cu distanţa intre ele mai mică decăt 1.Mai mult aceste puncte nu pot fi A si B. Astfel cercurile S1 şi S2 conţin toate punctele iniţiale.Deci, unul dintre aceste cercuri conţine cel puţin 13 puncte.
Observaţie. În general, cand într-o problemă se cere să se arate ca există cel puţin n elemente cu o anumită proprietate, este bine să considerăm că există cel mult n-1 elemente cu acea proprietate şi din analiza cazului ,, exact n-1 “, se ajunge la soluţia problemei.
Exemplu: Într-o şcoală sunt 731 elevi. Arătaţi că există cel puţin 3 elevi care işi serbează ziua de naştere în aceeaşi zi a anului.Soluţie. Presupunem că nu există 3 astfel de elevi.Deci în fiecare zi a anului işi şerbează ziua de naştere cel mult 2 elevi.Dacă în fiecare zi a anului işi vor serba ziua de naştere doi elevi atunci, într-un an, vor avea aniversarea 365•2 = 730 elevi. În şcoală sunt 731 elevi, deci al 731-lea işi va serba ziua împreună alţi doi.

luni, 22 octombrie 2012

clasa a V-a, rezolvarile problemelor din 21.10.2012, prin ecuatii


1) Suma a doua numere este 30. Aflati diferenta lor stiind ca unul este de 5 ori mai mare decât celalalt. R: 20
Fie x=nr. mic, celalalt ca fi 5x. Suma lor fiind 30, rezulta ca x+5x=30=> x=30:6=5 iar celalalt este 25. Calculeaza diferenta.

2) Daca diferenta dintre doua numere este 80 iar unul din ele este de 6 ori mai mare decât celalalt, aflati suma celor doua numere. R: 112
Fie x=nr. mic. Numarul mai mare va fi 6x. Diferanta lor fiind 80, rezulta ca 5x=80 =>x=80:5=16 iar celalalt 96. Calculeaza suma.

3) Suma a trei numere este 93. Daca al doilea este cu 8 mai mare ca primul, al treilea este cu 16 mai mare ca primul, precizati cât este primul numar. R: 23
Fie x=primul numar; al II-lea va fi x+8 iar al III-lea este x+16. Asadar x+x+8+x+16=93 => 3x=69 => x=23.

4) Într-o curte sunt 44 gaini si iepuri. Stiind ca în total au 130 picioare, aflati câte gaini sunt în curte. R: 23
Fie x=nr. de iepuri, deci vom avea 44-x gaini. Numarand picioarele trebuie sa obtinem 130, deci 4x+2(44-x)=130 => 4x+88-2x=130 => 2x=42 => x=21 iepuri, restul fiind gaini.

5) Într-un bloc sunt 27 apartamente cu 3 camere sau cu 4 camere. Stiind ca în bloc sunt 88 camere, aflati câte apartamente cu 4 camere sunt în bloc. R: 7
Fie x=nr. apartamentelor cu 4 camere, deci vom avea 27-x apartamente cu 3 camere. Numarand camerele trebuie sa obtinem 88. Deci 4x+3(27-x)=88 => 4x+81-3x=88 => x=7 (ap. cu 4 camere).

6) S-au cumparat 31 pachete cu rechizite cu preturile de 9 $, respectiv 13 $ pachetul. Stiind ca s-a platit suma de 319 $, sa se afle câte pachete de 9 $ au fost cumparate. . R: 21
Fie x= numarul pachetelor cu pretul 13, deci numarul celor cu pretul 9 va fi (31-x). Calculand valoarea totala, obtinem: 13x+9(31-x)=319 => (desfacem parantezele si reasezam termenii) 13x-9x+279=319 => x=10 pachete de 13$, restul fiind de 9$.

7) Niste ciori stau pe pari; daca se aseaza câte 11 ciori pe un par, 10 ciori nu au loc, iar daca se aseaza câte 12 ciori pe un par, ramân 6 pari liberi. Câti pari sunt? R: 82
Fie x=nr. parilor. In primul caz, numarul ciorilor este 11x+10. In a doua asezare sunt ocupati (x-6) pari cu cate 12 ciori, deci numarul ciorilor este 12(x-6). Cum numarul ciorilor este acelasi gasim ecuatia:11x+10=12(x-6) => 11x+10=12x-72 => (adun 72) =>11x+82=12x, de unde x se poate afla usor! 


NOTA FINALA: 1. Daca te multumeste, e bine! Sa fii sanatos!!

duminică, 21 octombrie 2012

clasa a V-a, probleme pentru voi!

1.Suma a doua numere este 30. Aflati diferenta lor stiind ca unul este de 5 ori mai mare decât celalalt.

2.Daca diferenta dintre doua numere este 80 iar unul din ele este de 6 ori mai mare decât celalalt, aflati suma celor doua numere.

3. Suma a trei numere este 93. Daca al doilea este cu 8 mai mare ca primul, al treilea este cu 16 mai mare ca primul, precizati cât este primul numar.

4.Într-o curte sunt 44 gaini si iepuri. Stiind ca în total au 130 picioare, aflati câte gaini sunt în curte.

5. Într-un bloc sunt 27 apartamente cu 3 camere sau cu 4 camere. Stiind ca în bloc sunt 88 camere, aflati câte apartamente cu 4 camere sunt în bloc.

6.S-au cumparat 31 pachete cu rechizite cu preturile de 9 $, respectiv 13 $ pachetul. Stiind ca s-a platit suma de 319 $, sa se afle câte pachete de 9 $ au fost cumparate.

7.Niste ciori stau pe pari; daca se aseaza câte 11 ciori pe un par, 10 ciori nu au loc, iar daca se aseaza câte 12 ciori pe un par, ramân 6 pari liberi. Câti pari sunt?


Succese!!!

vineri, 19 octombrie 2012

clasa a 6-a, pentru voi!


Test de autoevaluare  Numere intregi
1. Dintre numerele întregi: -34; +76; 91; -24; -59; 0; -239; 1007, pozitive sunt: ……………………
                                                                                                      negative sunt: …………………....         .Reprezentati pe axa numerică următoarele numere: -5; +1; 0; -1; +2; -4.
3.   Comparați numerele:
a)│-3│­­___0;   b) -19____-17;       c) 9 ____│-11│;    d) +3___-5.

4.      Fie mulțimile: A={xєZ│  3˂│x│≤5};  B={xєZ│  2≤│x│≤4}.

A=_________________________;                      B=______________________________

      A∩B=________________________;                     AUB=____________________________  

     A-B=_________________________;                       B-A=__________________________
   Fii sigur ca poti mai mult!

luni, 26 martie 2012

Clasa V-a, pentru voi! 26 martie


1.Rezultatul calculului 2,43+5 este…………….
2.Dintre numerele a=7,3 şi b=7,23 mai mare este numărul…….
3.Transformând numărul 2,25 în fracţie ireductibilă se obţine fracţia…..
4. Dublul numărului 3,72 este……..
5. Numărul cu 5 mai mic decât 12,725 este……….
6. Pătratul numărului 3,2 este……
7. Partea întreagă a numărului 21,305 este……
Pentru cei mai isteti
1.Calculaţi 2x+0,15y,unde:
x=3,75·102-1,5
y=(3,6 -1,04)·10
2. Un croitor cumpără într-o zi 27,5 m de stofă iar a doua zi cu 5,2 m mai mult . Ştiind că 1 m de stofă  costă 10 lei,cât costă tot materialul?
3.Determinaţi cifrele necunoscute din egalitatea următoare:
x,y + y,x = 5,5
                                   Sunt sigură ca puteţi şi mai mult!  Succese!!!!!!!!!!!!!!!!!                                             

clasa a VI-a pentru voi. Probleme cu procente

Calculand 86% din 96 se obtine.....
2. Daca 28% dintr-un numar este 24.64 atunci numarul este ...
3. Daca p% din 54 este 16.2, atunci p= .....
4. Dupa o crestere de 20% un obiect care costa 70 lei va costa ..... lei
5. Dupa o crestere de 21% un obiect va costa 25.41 lei. Care este pretul actual?
6. Precizati care este procentul unei majorari daca pretul initial era de 21 lei iar pretul final este de 24.36 lei.
7. Patronul unui magazin a decis sa majoreze preturile cu un anumit procent.
Dupa majorare, un obiect care costa 645 lei, are pretul 715.95 lei. Ce pret are acum un obiect care inainte de majorare avea pretul 34 lei?
8. In doua magazine s-au majorat preturile astfel: in primul magazin (sa-i spunem A), un obiect care costa 213 lei are pretul 232.17 lei. In al doilea magazin (numindu-l B), un obiect care costa 62 lei are pretul 75.02 lei . Care magazin are un procent de majorare mai mic: A sau B? (daca au acelasi procent, scrieti A)
9. Dupa o reducere de 2% un obiect care costa 78 lei va costa ..... lei
10. Dupa o reducere de 9% un obiect va costa 58.24 lei. Care este pretul actual?
11. Precizati care este procentul unei reduceri daca pretul initial era de 66 lei iar pretul final este de 53.46 lei.
12. Patronul unui magazin a decis sa reduca preturile cu un anumit procent.
Dupa reducere, un obiect care costa 561 lei, are pretul 460.02 lei. Ce pret are acum un obiect care inainte de reducere avea pretul 23 lei?
13. In doua magazine s-au redus preturile astfel: in primul magazin (sa-i spunem A), un obiect care costa 147 lei are pretul 120.54 lei. In al doilea magazin (numindu-l B), un obiect care costa 16 lei are pretul 14.88 lei . Care magazin are un procent de reducere mai mare: A sau B?
(daca au acelasi procent, scrieti A)
14. Un obiect costa 280 lei. Pretul lui dupa doua scumpiri succesive de 2% si 10% este ... lei.
15. Un obiect costa 190 lei. Pretul lui dupa o scumpire de 18% urmata de o reducere de 20% este ... lei.
16. Un obiect costa 130 lei. Pretul lui dupa o ieftinire de 6% urmata de o scumpire de 15% este ... lei.
17. Un obiect costa 240 lei. Pretul lui dupa o ieftinire de 12% urmata de o reducere de 5% este ... lei.
18. Dupa o scumpire de 18% urmata de o reducere de 10%, un obiect are pretul 233.64 lei. Pretul initial era de ... lei.
19. Dupa o reducere de 8% urmata de o scumpire de 15%, un obiect are pretul 306.82 lei. Pretul initial era de ... lei.
20. Dupa o scumpire de 8% urmata de o noua scumpire de 5%, un obiect are pretul 294.84 lei. Pretul initial era de ... lei.
21. Dupa o reducere de 6% urmata de o alta reducere de 10%, un obiect are pretul 219.96 lei. Pretul initial era de ... lei.
22. Dupa o scumpire de 18% urmata de o reducere, un obiect care costa la inceput 110 lei are pretul 123.31 lei. Procentul reducerii a fost de ....%
23. Dupa o scumpire urmata de o reducere de 5%, un obiect care costa la inceput 170 lei are pretul 190.57 lei. Procentul majorarii a fost de ....%
24. Dupa doua scumpiri succesive de 8% si 20% pretul unui obiect s-a modificat cu ...%
25. Dupa o scumpire cu 4% urmata de o reducere de 10%, pretul unui obiect s-a modificat cu ... %.
26. Dupa o reducere de 22% urmata de o scumpire cu 20%, pretul unui obiect s-a modificat cu ... %.
27. Dupa o ieftinire de 16% urmata de o reducere de 10% pretul unui obiect s-a redus cu .. %.
28. Doua obiecte au pretul de 210 lei, respectiv 250 lei .
Primul s-a scumpit cu 20% iar al doilea cu 15%. Cat vor costa impreuna?
29. Doua obiecte au pretul de 200 lei, respectiv 190 lei . Primul s-a scumpit cu 16% iar al doilea s-a ieftinit cu 10%. Cat vor costa impreuna?
30. Doua obiecte au pretul de 210 lei, respectiv 180 lei .
Primul s-a ieftinit cu 22% iar al doilea cu 5%. Cat vor costa impreuna?
31. Doua obiecte au pretul de 290 lei, respectiv 250 lei . Primul s-a ieftinit cu 4% iar al doilea s-a scumpit cu 10%. Cat vor costa impreuna?
32. Doua obiecte au pretul de 260 lei, respectiv 120 lei . Primul s-a scumpit cu 20% si acum ele costa impreuna 462 lei. Pretul celui de-al doilea s-a majorat cu ... %
33. Doua obiecte au pretul de 250 lei, respectiv 250 lei . Primul s-a ieftinit cu 2% si acum ele costa impreuna 532.5 lei. Pretul celui de-al doilea s-a majorat cu ... %
34. Doua obiecte au pretul de 130 lei, respectiv 220 lei . Primul s-a ieftinit cu 14% si acum ele costa impreuna 309.8 lei. Pretul celui de-al doilea s-a redus cu ...
%

                                      Sunt sigură ca puteţi şi mai mult!   Succese!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!                    

duminică, 4 martie 2012

luccrul de acasă pentru clasa VI

1.Pornind de la egalitatea 4*9 = 3*12, formați cinci proporții.(* reprezintă operația de înmulțire.)
 2.   Aflați x din proporția:   a) x/2 = 3/5;   b) 4/x = 3/2

3.a) Diana are la matematică notele 4, 7, 8, 7, 9.  Calculaţi media aritmetică a notelor.
   b) Suma a trei numere este 240,006.  Calculaţi media lor aritmetică.

4.Pe o hartă cu scara de 1:500.000 distanța dintre două orașe este de 35cm. Care este distanța reală dintre cele   două orașe ? Numiți  două  orașe care se află la această distanșă.

5. Completați șirul de rapoarte egale: 3/7= 12/28 =  30/ ... = .../14x, unde x număr natural diferit de zero.
(/ reprezintă linia de fracție)

Două probleme originale pentru cei mai isteți.

1. Produsul a doua numere este 96. Daca primul dintre ele se micsoreaza cu 9, iar al doilea se mareste de 4 ori, atunci produsul rămîne neschimbat. Aflati cele doua numere.
                                                                                              
2.Determinati cifra « a » stiind ca numarul N = aaaa  -  aaa este cub perfect.(bara  arată că este vorba de un număr de patru sau trei cifre)

  SUCEESE!!!   Vacanță plăcută!!!  Felicitări pentru mame, bunici și toate domnișoarele din clasa a VI-a!!!





marți, 14 februarie 2012

lucrul de acasa pentru clasa a VI-a


1.      Calculați :     a)   0,245 + 12,473 =
                                    b)  14,005 – 9,103 =
                                    c)   35,5 ∙ 3,24 =
                                    d)   72,25 :  85 =
2.      Ordonați crescător  fracțiile  zecimale :   1,02  ;  1,20  ;  0,02  ,  0,21  ; 1,011  ; 0,22
3.      Transformați  din  fracții  zecimale  în  fracții  ordinare :   1,6  ;  2,(4)  ;  0,03
4.      Transformați  din  fracții  ordinare  în  fracții  zecimale :  12/10  ;  105/100  
5.      Efectuați  calculele :    0,3  ( 15,55  -  14,12 +  0,046 ) : 100 =
6.      Calculați :  0,5555 ∙ 100 – 555 :100 + 5,005 ∙10 =
7.      Un  stilou  costă  96,52  lei ,  un  caiet  costă  de  5  ori  mai  puțin  decât  un  stilou , iar  un  penar  costă  cât  stiloul  și  caietul  la un  loc. Aflați  cîți  lei  costă toate  obiectele  în  total.

marți, 10 ianuarie 2012

Copiati toata  trimiterea de mai jos si introduceti-o in bara de adrese , salvati - la voi in calculator  apoi o deschideti.

AICI