Clasa V-a, pentru voi! 26 martie

1.Rezultatul calculului 2,43+5 este…………….

2.Dintre numerele a=7,3 şi b=7,23 mai mare este numărul…….

3.Transformând numărul 2,25 în fracţie ireductibilă se obţine fracţia…..

4. Dublul numărului 3,72 este……..

5. Numărul cu 5 mai mic decât 12,725 este……….

6. Pătratul numărului 3,2 este……

7. Partea întreagă a numărului 21,305 este……

Pentru cei mai isteti

1.Calculaţi 2x+0,15y,unde:

x=3,75·10²-1,5

y=(3,6 -1,04)·10

2. Un croitor cumpără într-o zi 27,5 m de stofă iar a doua zi cu 5,2 m mai mult . Ştiind că 1 m de stofă  costă 10 lei,cât costă tot materialul?

3.Determinaţi cifrele necunoscute din egalitatea următoare:

x,y + y,x = 5,5

                                   Sunt sigură ca puteţi şi mai mult!  Succese!!!!!!!!!!!!!!!!!                                             

clasa a VI-a pentru voi. Probleme cu procente

Calculand 86% din 96 se obtine.....
2. Daca 28% dintr-un numar este 24.64 atunci numarul este ...
3. Daca p% din 54 este 16.2, atunci p= .....
4. Dupa o crestere de 20% un obiect care costa 70 lei va costa ..... lei
5. Dupa o crestere de 21% un obiect va costa 25.41 lei. Care este pretul actual?
6. Precizati care este procentul unei majorari daca pretul initial era de 21 lei iar pretul final este de 24.36 lei.
7. Patronul unui magazin a decis sa majoreze preturile cu un anumit procent. Dupa majorare, un obiect care costa 645 lei, are pretul 715.95 lei. Ce pret are acum un obiect care inainte de majorare avea pretul 34 lei?
8. In doua magazine s-au majorat preturile astfel: in primul magazin (sa-i spunem A), un obiect care costa 213 lei are pretul 232.17 lei. In al doilea magazin (numindu-l B), un obiect care costa 62 lei are pretul 75.02 lei . Care magazin are un procent de majorare mai mic: A sau B? (daca au acelasi procent, scrieti A)
9. Dupa o reducere de 2% un obiect care costa 78 lei va costa ..... lei
10. Dupa o reducere de 9% un obiect va costa 58.24 lei. Care este pretul actual?
11. Precizati care este procentul unei reduceri daca pretul initial era de 66 lei iar pretul final este de 53.46 lei.
12. Patronul unui magazin a decis sa reduca preturile cu un anumit procent. Dupa reducere, un obiect care costa 561 lei, are pretul 460.02 lei. Ce pret are acum un obiect care inainte de reducere avea pretul 23 lei?
13. In doua magazine s-au redus preturile astfel: in primul magazin (sa-i spunem A), un obiect care costa 147 lei are pretul 120.54 lei. In al doilea magazin (numindu-l B), un obiect care costa 16 lei are pretul 14.88 lei . Care magazin are un procent de reducere mai mare: A sau B? (daca au acelasi procent, scrieti A)
14. Un obiect costa 280 lei. Pretul lui dupa doua scumpiri succesive de 2% si 10% este ... lei.
15. Un obiect costa 190 lei. Pretul lui dupa o scumpire de 18% urmata de o reducere de 20% este ... lei.
16. Un obiect costa 130 lei. Pretul lui dupa o ieftinire de 6% urmata de o scumpire de 15% este ... lei.
17. Un obiect costa 240 lei. Pretul lui dupa o ieftinire de 12% urmata de o reducere de 5% este ... lei.
18. Dupa o scumpire de 18% urmata de o reducere de 10%, un obiect are pretul 233.64 lei. Pretul initial era de ... lei.
19. Dupa o reducere de 8% urmata de o scumpire de 15%, un obiect are pretul 306.82 lei. Pretul initial era de ... lei.
20. Dupa o scumpire de 8% urmata de o noua scumpire de 5%, un obiect are pretul 294.84 lei. Pretul initial era de ... lei.
21. Dupa o reducere de 6% urmata de o alta reducere de 10%, un obiect are pretul 219.96 lei. Pretul initial era de ... lei.
22. Dupa o scumpire de 18% urmata de o reducere, un obiect care costa la inceput 110 lei are pretul 123.31 lei. Procentul reducerii a fost de ....%
23. Dupa o scumpire urmata de o reducere de 5%, un obiect care costa la inceput 170 lei are pretul 190.57 lei. Procentul majorarii a fost de ....%
24. Dupa doua scumpiri succesive de 8% si 20% pretul unui obiect s-a modificat cu ...%
25. Dupa o scumpire cu 4% urmata de o reducere de 10%, pretul unui obiect s-a modificat cu ... %.
26. Dupa o reducere de 22% urmata de o scumpire cu 20%, pretul unui obiect s-a modificat cu ... %.
27. Dupa o ieftinire de 16% urmata de o reducere de 10% pretul unui obiect s-a redus cu .. %.
28. Doua obiecte au pretul de 210 lei, respectiv 250 lei . Primul s-a scumpit cu 20% iar al doilea cu 15%. Cat vor costa impreuna?
29. Doua obiecte au pretul de 200 lei, respectiv 190 lei . Primul s-a scumpit cu 16% iar al doilea s-a ieftinit cu 10%. Cat vor costa impreuna?
30. Doua obiecte au pretul de 210 lei, respectiv 180 lei . Primul s-a ieftinit cu 22% iar al doilea cu 5%. Cat vor costa impreuna?
31. Doua obiecte au pretul de 290 lei, respectiv 250 lei . Primul s-a ieftinit cu 4% iar al doilea s-a scumpit cu 10%. Cat vor costa impreuna?
32. Doua obiecte au pretul de 260 lei, respectiv 120 lei . Primul s-a scumpit cu 20% si acum ele costa impreuna 462 lei. Pretul celui de-al doilea s-a majorat cu ... %
33. Doua obiecte au pretul de 250 lei, respectiv 250 lei . Primul s-a ieftinit cu 2% si acum ele costa impreuna 532.5 lei. Pretul celui de-al doilea s-a majorat cu ... %
34. Doua obiecte au pretul de 130 lei, respectiv 220 lei . Primul s-a ieftinit cu 14% si acum ele costa impreuna 309.8 lei. Pretul celui de-al doilea s-a redus cu ... %
                                      Sunt sigură ca puteţi şi mai mult!   Succese!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!                    

luccrul de acasă pentru clasa VI

1.Pornind de la egalitatea 4*9 = 3*12, formați cinci proporții.(* reprezintă operația de înmulțire.)
 2.   Aflați x din proporția:   a) x/2 = 3/5;   b) 4/x = 3/2

3.a) Diana are la matematică notele 4, 7, 8, 7, 9.  Calculaţi media aritmetică a notelor.
   b) Suma a trei numere este 240,006.  Calculaţi media lor aritmetică.

4.Pe o hartă cu scara de 1:500.000 distanța dintre două orașe este de 35cm. Care este distanța reală dintre cele   două orașe ? Numiți  două  orașe care se află la această distanșă.

5. Completați șirul de rapoarte egale: 3/7= 12/28 =  30/ ... = .../14x, unde x număr natural diferit de zero.
(/ reprezintă linia de fracție)

Două probleme originale pentru cei mai isteți.

1. Produsul a doua numere este 96. Daca primul dintre ele se micsoreaza cu 9, iar al doilea se mareste de 4 ori, atunci produsul rămîne neschimbat. Aflati cele doua numere.

                                                                                              

2.Determinati cifra « a » stiind ca numarul N = aaaa  -  aaa este cub perfect.(bara  arată că este vorba de un număr de patru sau trei cifre)

  SUCEESE!!!   Vacanță plăcută!!!  Felicitări pentru mame, bunici și toate domnișoarele din clasa a VI-a!!!

lucrul de acasa pentru clasa a VI-a

1.      Calculați :     a)   0,245 + 12,473 =

                                    b)  14,005 – 9,103 =

                                    c)   35,5 ∙ 3,24 =

                                    d)   72,25 :  85 =

2.      Ordonați crescător  fracțiile  zecimale :   1,02  ;  1,20  ;  0,02  ,  0,21  ; 1,011  ; 0,22

3.      Transformați  din  fracții  zecimale  în  fracții  ordinare :   1,6  ;  2,(4)  ;  0,03

4.      Transformați  din  fracții  ordinare  în  fracții  zecimale :  12/10  ;  105/100  

5.      Efectuați  calculele :    0,3 ∙  ( 15,55  -  14,12 +  0,046 ) : 100 =

6.      Calculați :  0,5555 ∙ 100 – 555 :100 + 5,005 ∙10 =

7.      Un  stilou  costă  96,52  lei ,  un  caiet  costă  de  5  ori  mai  puțin  decât  un  stilou , iar  un  penar  costă  cât  stiloul  și  caietul  la un  loc. Aflați  cîți  lei  costă toate  obiectele  în  total.

Copiati toata  trimiterea de mai jos si introduceti-o in bara de adrese , salvati - la voi in calculator  apoi o deschideti.

AICI

Analiza evaluăii iniţiale la matematică desfăşurată în clasa a V-a

Obiectivele evaluării:

* să scrie, să citească, să compare, să estimeze şi să ordoneze numere naturale date;

* să efectueze operaţii de adunare, şi scădere a numerelor naturale cu utilizarea algoritmilor de calcul şi a proprietăţilor operaţiilor;

* să efectueze operaţii de înmulţire şi împărţire cu rest a numerelor naturale, utilizând proprietăţile operaţiilor şi algoritmii de calcul;

* să descopere, să recunoască şi să utilizeze în contexte variate corespondenţe simple şi succesiuni de obiecte sau numere asociate după  reguli date;

* să exploreze modalităţi variate de a compune şi descompune numere naturale;

* să rezolve, să compună probleme şi să utilizeze semnificaţia operaţiilor aritmetice în rezolvarea unor situaţii de problemă;

·        Media clasei este  6,8  ceea ce se poate traduce în existenta unui nivel mediu de cunoştinţe , procentul de promovabilitate fiind de  86,6%  ( din 15 de elevi evaluaţi, 13  au avut note peste 5)

·        Se poate constata că sunt atinşi in procente foarte bune itemii 1, 2, 3, 4, elevii dovedind o bună cunoastere a calculului numeric, a proprietatilor operatiilor cu numere naturale, astfel încît se poate considera ca au un set de cunostinte necesare parcurgerii materiei de clasa a V-a.

·         Toţi elevii evaluaţi au încercat toate aplicaţiile, de unde rezultă ca s-au putut ţncadra în intervalul temporal propus-45 min.

·        Itemul cu cel mai mic procentaj a fost I 5 , Exercitiile de calcul au fost rezolvate şi direct însa unii elevi au copiat sau au transcris gresit de  pe ciornă.

·        Unii elevi au rezolvat coret problema de aritmetică atţt prin metoda grafica cît si prin metoda aritmetică.

         Testul iniţial fiind administrat în a doua saptamînă din semestrul I , pot considera sa şi-a spus cuvîntul şi pauza în exersare datorată vacanţei, motiv pentru care consider că elevii care nu şi-au atins performanţa prin acest test se vor redresa uşor pe parcursul anului şcolar.

    În ceea ce priveşte atingerea obiectivelor, aceasta s-a realizat in procent de  72,5 %

     ceea ce dovedeşte că elevii testaţi au însuşit pe parcursul ciclului primar cunoştinţele cerute de curriculumul  şcolar.

Ameliorarea

·        Pentru a corecta eventualele lipsuri s-au creat la nivelul clasei grupuri de sprijin, formate din elevii care au obţinut rezultate bune la testare şi care s-au oferit să acorde ajutor celorlalţi;

·        Au fost informaţi părintii asupra rezultatelor cît şi comisia ;

·        S-au stabilit cîteva repere asupra modului în care elevii vor fi supravegheaţi în efectuarea temelor şi învăţarea lecţiilor la matematica;

·        Se vor efectua în clasa o serie de probleme care să dezvolte la elevi spiritul de observaţie si gîndirea critică, probleme de logica matematică şi probleme care să necesite o argumentare orală.

·        Elevii vor fi implicaţi în activităţi independente cu nota , pentru a se încadra într-n timp determinat şi pentru a se obişnui cu notarea pe baza unui barem;

·        Elevilor li se vor explica la fiecare oră care sunt obiectivele propuse ;

·        Corectarea temei pentru acasă şi a activităţilor independente va ocupa un loc important în cadrul orei de matematică.

·        Nu s-au evidentiat elevi cu potenţial aptitudinal pentru olimpiadele şcolare, dar vor fi antrenaţi în rezolvarea unor exerciţii cu un grad de dificultate mai mare .

Metode de cercetare

Adesea evaluarea rezultatelor şcolare este redusă la acţiuni cum sunt: „a verifica”, „a nota”, „a aprecia”, „a clasifica”. De fapt componentele evaluării sunt: verificarea realizării obiectivelor, măsurarea rezultatelor prin utilizarea unor procedee prin care se stabileşte o relaţie funcţională între un ansamblu de simboluri şi un ansamblu de fenomene şi obiective sau elementare acestora conform unor caracteristici pe care acestea le posedă(aprecierea care presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra fenomenului evaluat pe baza datelor obţinute prin măsurare, prin raportarea acestora la un termen de referinţă, a unui sistem de valori sau criterii).

      Progresul rapid al dezvoltării şcolii româneşti şi necesitatea perfecţionării neostenite a muncii instructiv-educative presupun ca învăţătorii, paralel cu activitatea lor practică, să desfăşoare şi o muncă de cercetare şi studiere a experienţei înaintate.

            Procesul de cercetare ştiinţifică cuprinde trei momente. Primul dintre ele se bazează pe observarea unor lucruri, fenomene sau procese. Cel de-al doilea moment se referă la crearea ipotezei pe baza faptelor observate şi a raporturilor dintre ele. Ipoteza îndeplineşte rolul răspunsului la întrebarea pusă în faţa observaţiei. Ultima fază o constituie verificarea experimentală a ipotezei – moment al desprinderii concluziilor pe baza ipotezei şi verificarea lor prin intermediul experienţelor.

Cea mai utilizată sistematizare a metodelor de cercetare psihopedagogică le grupează în:

1.      Metode de acumulare a datelor:

·        Experimentul;

·        Observaţia psihopedagogică;

·        Conversaţia;

·        Analiza produselor activităţii;

·        Testul;

2.      Metode matematico – statistice:

·        Tabele analitice;

·        Tabele sintetice;

·        Histograme;

·        Media aritmetică

           

            Experimentul  presupune crearea unei situaţii noi, prin introducerea unor modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale.

Observaţia

 Ca metodă de cunoaştere şi cercetare psihopedagogică, observaţia constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale elevului aşa cum se prezintă ele în mod natural.

Calitatea observaţiei depinde de o serie de factori dintre care enumerăm:

              • particularităţile psiho-individuale ale observatorului (concentratea atenţiei, sesizarea esenţialului);

                • ecuaţia personală a observatorului (tip descriptiv, tip evaluativ, tip erudit, tip imaginativ);

               • factori sociali ce pot deforma calitatea , percepţiei, selectivitatea ei.

Conversaţia  este o formă de anchetă ce constă într-un dialog dintre cercetători şi subiecţi supuşi investigaţiei în vederea colectării unor date în legătură cu fenomenele ce se urmăresc. Ea se desfăşoară pe baza unui plan şi a unor întrebări dinainte elaborate.

Testul este un instrument standardizat care constă într-o probă sau o serie de probe elaborate în vederea înregistrării unei calităţi, însuşiri sau manifestări comportamentale la un stimul sau un set de stimuli  administraţi din exterior.

Strategii de promovare a educaţiei incluzive

Reflecţie de acţiune

1. Exista vreun grup de copii sau tip de elevi care ar putea crede ca ei „nu constituie o prioritate“ în şcoala dumneavoastra?

2. Care sunt paşii pe care îi puteti parcurge pentru a asigura pe aceşti elevi, că şcoala dumneavoastră  ar considera  educaţia lor la fel de importantă  ca şi a celorlalţi?

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ  este o filosofie, un proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei de educaţie, de explorare a resurselor umane, materiale, spirituale existente  pentru a susţine participarea tuturor copiilor  la educaţie în instituţiile din comunitate şi pentru  ale asigura acces la servicii adecvate necesităţilor de dezvoltare, de învăţare, sociale etc.

  Clarificări conceptuale

Abordarea incluzivă susţine ca şcolile au responsabilitatea de a-i ajuta pe elevi să depăşească barierele din calea învăţării şi că cei mai buni profesori sunt aceia care au abilităţile necesare pentru a-i ajuta pe elevi să reusească acest lucru.

Abordarea tradiţionala

•         Prioritatea o constituie „elevii buni“.

•         Dacă un elev se confruntă cu bariere în învăţare deoarece părinţii săi nu au urmat o şcoală şi îl încurajează să lipsească de la şcoală, nu poate face faţă  curriculumului, este paralizat de emoţii sau înfruntă alte situaţii … este problema elevului.

•         Şcolile sunt judecate după rezultatele obţinute de cei mai buni elevi (de exemplu, la olimpiade).

•         Cei mai buni profesori sunt cei care au rezultate bune cu cei mai buni elevi.

Abordarea incluziva

•         Toţi elevii sunt consideraţi la fel de importanţi.

•         Colaborează cu părinţii si cu comunitatea pentru a îmbunătăţi        frecvenţa şi a reduce abandonul.

•         Creează un mediu afectiv pozitiv în care elevii au încredere în profesorii lor şi care se adaptează la nevoile elevilor.

•         Şcolile sunt judecate după  progresul înregistrat de toţi elevii.

•         Cei mai buni profesori sunt cei care ii ajuta pe toţi elevii sa înregistreze progrese.

•          

SCOPUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE  -   ASIGURAREA ACCESULUI  tuturor copiilor la o educatie de calitate

Beneficiari direcţi  -  toţi copiii, indiferent de starea materială a familiei, mediul de reşedinţă, apartenenţă etnică, limbă vorbită, sex, vârstă, de apartenenţa politică sau religioasă, starea de sănătate,  de caracteristicile de învăţare, starea de sănătate, de antecedente penale, inclusiv:

 

copiii orfani, abandonaţi, lipsiţi de îngrijire părintească;

copiii din familiile defavorizate;

copiii, tinerii şi adulţii cu dizabilităţi;

copiii străzii;         

copiii şi tinerii în conflict cu legea;

copiii şi tinerii traficaţi;

copiii şi tinerii supuşi violenţei;

copiii şi tinerii care consumă droguri, alcool, alte substanţe toxice;  

copiii afectaţi de HIV/SIDA,

copiii cu maladii somatice cronice;

 copiii şi tinerii supradotaţi;

Cum îl poţi învăţa pe adolescent să asculte activ

1) Prima conditie importantă este să ştii să asculţi tu însuţi în mod activ. Dacă în comunicarea cu el, îl întrerupi des, îi vorbeşti răstit sau îl critici, cu siguranţă adolescentul tău nu va fi dispus să te asculte sau să comunice deschis cu tine.

2) Jocuri de rol. Îi poţi propune o activitate distractivă atunci cînd sunteţi în aer liber: o plimbare cu ochii închişi. Stabileşte un punct de plecare şi un punct de sosire. Leagă-l pe adolescent la ochi cu o eşarfă, pentru a te asigura că nu vede nimic şi, în spaţiu liber, fără obstacole periculoase, ghidează-l verbal de-a lungul traseului dinainte stabilit. Va fi nevoie să te asculte cu foarte mare atenţie pentru a putea parcurge traseul pînă la final. De asemenea, tu va trebui sa fii cît mai clar(a) în exprimare. Aşadar, va fi un exerciţiu util pentru amandoi.

3) Cere-i să îţi spuna în cuvintele proprii ceea ce a inţeles din ce i-ai zis. Astfel, te asiguri ca a înţeles corect, dar îi formezi şi obisnuinţa de a reformula mesajul receptat, un principiu important al ascultării active.

4) Incurajează-l să îţi pună întrebări atunci cînd nu a înţeles ceva. Atunci cînd îi povesteşti un eveniment sau  îi explici ceva, întreabă-l din cînd în cînd dacă are întrebări sau dacă a înţeles. Spune-i că atunci cînd nu a înţeles ceva, să îţi adreseze întrebarea în timpul discuţiei voastre.

5) Vorbeşte cu el despre situaţii în care nu a reuşit să comunice cu cei din jur şi ajută-l să îşi dea seama de ce s-a întamplat acest lucru.

Tu cum comunici cu adolescentul tău? Reuşeşti să îl faci să te asculte?

RELAŢIA ŞCOALĂ-FAMILIE

Cum pot fi parteneri părinţii şi şcoala? O relaţie eficientă şcoală-părinte poate fi realizată în principal pe două căi: comunicare bilaterală clară şi consistentă; variate mijloace de implicare.

Relaţia părinte-şcoală se bazează pe încredere, comunicarea eficientă asigurând încredere

reciprocă. La începutul parteneriatului real cu părinţii, învăţătoarea trebuie să se gândească ce poate învăţa de la părinţi despre copiii lor. Pentru ca o comunicare în ambele sensuri între părinţi şi învăţătoare să aibă succes, învăţătoarele trebuie să folosească metode eficiente de ascultare. Ascultarea atentă a părinţilor trimite mesaje de valoare pentru stabilirea unei relaţii deschise, susţinută de ambele părţi. A şti să asculţi înseamnă a fi capabil să creezi premisele colaborării.

În învăţământul primar  are loc o comunicare mai regulată între şcoală şi părinţi. În acest sens, canalele deschise de comunicare se stabilesc, în clasa I, cu o săptămână inainte de inceperea anului şcolar, scopul întâlnirii cu părinţii este cunoaşterea reciprocă. La acea dată , noi, învăţătoarele întâlnim copilul şi părinţii, facem cunoştinţă cu aşteptările părintelui privind anul şcolar, stabilim o relaţie prietenoasă şi deschisă care va continua tot anul şi solicităm câteva informaţii de la părinţi cuprinse într-un chestionar :”Ce-ar dori copilul să câştige în acest an şcolar?;Ce activităţi ale copilului v-ar place să le cunoaşteţi?Există anumite experienţe sau evenimente din viaţa copilului dumneavoastră pe care ar trebui să le cunoaştem?Care este cel mai mare motiv de mândrie privind copilul dvs.?Care sunt jocurile şi activităţile lui preferate?Ce face copilul dvs. când este trist? Care este cea mai bună metodă de alinare?Ce altceva vreţi să ştim despre copilul dumneavoastră?Cum v-ar place să fiţi implicat în viaţa şcolii şi a clasei în acest an?”

Întâlniri organizate regulat în scopul prezentării imaginii evolutive a fiecărui copil în toate domeniile de dezvoltare.

Pentru  întreţinerea comunicării regulate cu părinţii despre activităţile şcolare am folosit:

• scrisori săptămânale sau lunare prin care am furnizat informaţii despre activităţile în care au

 fost implicaţi copiii;

• întâlniri cu grupuri de părinţi , un mod de informare educaţională preventivă şi de sprijin
• întâlniri la o cafea de dimineaţă, acest moment al zilei este convenabil pentru părinţii care

 lucrează pentru a se întâlni cu directorul, cu învăţătoarele, pentru a avea discuţii despre şcoală

• întâlniri la amiază când părinţii vin să audă informaţii despre activităţi care au succes la copii

şi pot fi repetate acasă, să participe la evaluarea activităţilor pe centre.

• activităţi demonstrative, prin are am urmărit ca   elevii să-şi dezvolte capacităţile de

cunoaştere şi preţuire a părinţilor, a muncii şi dragostei lor, de a se cunoaşte reciproc (anexa 1-proiect didactic).                                                             

• participări ale părinţilor în activitatea la clasă – implicarea părinţilor în activitatea la clasă

ne-a ajutat să cunoaştem mai bine fiecare copil, am observat direct felul în care părinţii îşi motivează copiii, în care îi ajută să rezolve probleme, să se apropie de o sarcină de lucru sau felul în care familia

îşi împărtăseşte preocupările şi interesele.

• festivaluri şi sărbători- adună împreună părinţi, copii, învăţătoare, profesori. De exemplu Sărbătoarea celor  100 de zile de şcoală  .Pe parcursul celor 100 de zile de şcoală fiecare elev din clasa I, cu sprijinul părinţilor, a adunat in colecţii inedite diferite obiecte, o sută (100 de nasturi, ....100 de obiecte.....) pe care le-a expus in faţa colegilor

Într-o şcoală prietenoasă, părinţii acţionează ca voluntari . Părinţii voluntari pot avea sarcini, cum ar fi: coordonatori ai unor evenimente speciale; reparaţii şi îmbunătăţiri; munca în bibliotecă, participanţi la proiecte speciale artistice şi ştiinţifice care necesită ajutor suplimentar din partea adulţilor , organizatori ai zilelor de naştere şi a altor sărbători, colectori de fonduri- aceşti părinţi îşi oferă talentele şi cunoştinţele pentru a colecta fonduri în sprijinul financiar al şcolii, cum ar fi program de gospodărire (pictură pe sticlă) într-un proiect special. Acest fel de activităţi întăresc relaţiile comunitare de încredere şi bunăvoinţă reciprocă. Fiecare activitate este importantă pentru că arată posibilitatea că fiecare se poate implica în transformarea şcolii într-o comunitate adevărată.

În concluzie, toţi părinţii trebuie încurajaţi să profite de numeroasele oportunităţi pe care le au pentru a deveni parte din viaţa şcolii şi de a extinde sensul de comunitate în familiile lor.Noi, pedagogii trebuie să găsim mijloace de a comunica şi evidenţia experienţele evolutive ale copiilor la şcoală, trebuie să pregătim un flux constant de informaţii de calitate îndreptate spre părinţi, astfel încât să-i determinăm să-şi reexamineze atitudinile faţă de rolul de părinte şi opiniile despre experienţele prin care trec copiii şi să abordeze mult mai preocupaţi întreaga experienţă şcolară.

„Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şi sfârşim cu familia.”

Anthony Brandt